Culesul de plante medicinale în Ilfov pe vreme caldă și cu soare

Bunicile din Ilfov știau lucruri pe care generațiile de azi le redescoperă cu efort și cu ajutorul internetului: ce plantă ajută la somn, care e bună pentru stomac, care face bine la nervi și care la articulații. Cunoașterea plantelor medicinale era parte din educația informală a oricărui copil crescut la țară în România, transmisă din generație în generație cu o naturalețe care nu mai există astăzi.

Primăvara e anotimpul de culegere pentru multe dintre plantele medicinale importante din flora ilfoveană. Pe vreme caldă și însorită — condiție esențială, pentru că plantele colectate pe ploaie sau cu rouă abundentă se usucă greu și pot mucegăi — culesul devine o activitate plăcută, terapeutică în sine, care te scoate din casă și te pune în contact direct cu natura.

Plantele de cules primăvara în Ilfov

Urzica (Urtica dioica) e probabil cea mai valoroasă plantă medicinală și alimentară de primăvară din flora ilfoveană. Se culeg vârfurile tinere, în aprilie și mai, înainte ca planta să devină prea fibroasă. Bogată în fier, vitamina C, clorofilă și flavonoide, urzica proaspătă e un remediu tradițional pentru anemie, pentru detoxifiere de primăvară și pentru îmbunătățirea circulației. Se prepară supă, ceai, tinctură sau se mănâncă ca spanacul. Crește din abundență pe marginile câmpurilor, ale gardurilor și în locuri neumbrite din tot județul Ilfov.

Podbalul (Tussilago farfara) e una dintre primele plante care înfloresc primăvara — uneori deja în februarie, la margini de drumuri și pe terenuri virane. Florile galbene, recoltate înainte ca frunzele să apară, se usucă și se fac ceai cu proprietăți expectorante, bun pentru tuse și bronșite. E o plantă comună în Ilfov, mai ales în zonele cu sol argilos.

Mușețelul (Matricaria chamomilla) înflorește din mai și poate fi cules pe vreme de soare toată vara. Inflorescențele (capetele de flori) se recoltează când sunt complet deschise, pe vreme uscată, la miezul zilei când uleiul esențial e la concentrație maximă. Mușețelul din Ilfov — cules din câmpuri necultivate chimic — e superior celui cumpărat din magazine, cu o aromă mai intensă și o eficiență mai mare.

Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), pătlagina (Plantago), sunătoarea (Hypericum perforatum) — o recoltă completă de primăvară — sunt alte plante medicinale comune în flora ilfoveană, recoltabile de pe marginile câmpurilor, din pajiști naturale și din lizierele pădurilor. Sunătoarea, deosebit de valoroasă pentru efectele sale anxiolitice și antidepresive ușoare, crește abundent în sudul și estul județului pe terenuri nisipoase sau ușoare.

Reguli esențiale pentru culesul de plante medicinale

Nu culege din zone poluate sau tratate cu pesticide. Marginile câmpurilor cultivate intensiv, terenurile de lângă drumuri cu trafic intens, zonele industriale — toate sunt surse potențiale de contaminare. Plantele medicinale adună în țesuturile lor metalele grele și reziduurile de pesticide din sol și apă. Caută zone cât mai departe de surse de poluare — păduri, pășuni naturale, zone umede nepoluate.

Culege cu moderație. Nu recolta niciodată mai mult de o treime din populația locală a unei plante. Lasă suficient pentru regenerare și pentru fauna care depinde de acele plante. Culesul excesiv dintr-o zonă poate afecta permanent populațiile locale de plante.

Verifică identificarea cu o sursă sigură. Confuzia de specii poate fi periculoasă — există plante toxice care seamănă cu plante comestibile sau medicinale. Nu culege o plantă dacă nu ești 100% sigur de identificare. Există cărți de identificare excelente și aplicații de identificare prin fotografie (PlantNet, iNaturalist) care te pot ajuta.

Uscarea și păstrarea plantelor culese

Uscarea corectă e esențială pentru calitatea produsului final. Plantele culese trebuie întinse în straturi subțiri pe hârtie sau pe rame cu plasă, la umbră, în locuri bine aerisite. Nu se usucă la soare direct — UV-ul distruge o parte din principiile active. Nu se usucă în bucătărie sau în locuri cu mirosuri — plantele absorb mirosurile din jur. Temperatura de uscare: 30–35 grade maxim pentru majoritatea plantelor.

Plantele uscate se depozitează în pungi de hârtie sau borcane de sticlă, la loc uscat și întunecos. Durata de valabilitate: 1–2 ani pentru flori și frunze, 2–3 ani pentru rădăcini.