Personalități din Ilfov: domnitori, scriitori și ctitori istorici

Județul Ilfov, prin istoria sa de peste șase secole și prin proximitatea de Capitala Țării Românești și a României moderne, este legat de unele dintre cele mai importante personalități ale culturii și politicii românești. Domnitori, ctitori de mănăstiri, prim-miniștri, scriitori și diplomați — toți au lăsat amprenta în satele, palatele, mănăstirile și pădurile Ilfovului.

Acest articol prezintă cele mai notabile personalități legate direct de teritoriul Ilfovului, în ordine cronologică, cu evidențierea contribuțiilor lor și a locurilor unde activitatea lor s-a desfășurat.

Mircea cel Bătrân (1386–1418)

Domnitorul Țării Românești între 1386 și 1418, Mircea cel Bătrân este considerat ctitor al Mănăstirii Snagov într-o primă formă medievală, în jurul anului 1408.

Mănăstirea Snagov, ridicată pe insula Lacului Snagov, devine sub Mircea unul dintre principalele centre monahale și culturale ale Țării Românești. Mircea a folosit Snagovul ca refugiu strategic, beneficiind de izolarea naturală a insulei.

Moștenire în Ilfov: prima atestare scrisă a Mănăstirii Snagov este din timpul domniei sale.

Vlad al III-lea Țepeș (1431–1476)

Vlad Țepeș, domnitor al Țării Românești de trei ori (1448, 1456–1462, 1476), este una dintre cele mai controversate și emblematice personalități ale istoriei românești. Legendele și istoria îl leagă strâns de Ilfov:

Mănăstirea Snagov

În jurul anului 1456, Vlad Țepeș a extins ansamblul monahal de la Snagov:

• a ridicat biserica de zid;
• a construit chilii pentru monahi, clopotnița și trapeza;
• a inițiat un zid de apărare și un pod;
• a amenajat o închisoare pentru trădători;
• conform tradiției, ar fi construit un tunel de refugiu sub apă.

Mormântul controversat

Tradiția afirmă că Vlad Țepeș este îngropat la Mănăstirea Snagov, dar săpăturile arheologice ale lui Dinu V. Rosetti din 1933–1934 nu au confirmat definitiv. Istorici contemporani precum Constantin Rezachevici au propus că adevăratul loc de înmormântare ar fi Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu).

Moștenire în Ilfov: Mănăstirea Snagov și legenda mormântului — atracție turistică majoră.

Matei Basarab (1632–1654)

Domnitorul Matei Basarab este ctitor al Mănăstirii Căldărușani, ridicată în 1638 pe malul Lacului Căldărușani, în actuala comună Gruiu.

Mănăstirea, amplasată pe o peninsulă înconjurată de apă pe trei laturi și de pădure pe a patra, devine unul dintre cele mai puternice centre monahale ale Țării Românești și păstrează până astăzi importante colecții de carte veche și icoane.

Moștenire în Ilfov: Mănăstirea Căldărușani — destinație turistică și religioasă majoră, parte a circuitului mănăstirilor din Ilfov.

Constantin Brâncoveanu (1654–1714)

Domnitorul Țării Românești între 1688 și 1714, Constantin Brâncoveanu este, fără îndoială, personalitatea cea mai importantă legată de Ilfov.

Achiziția satului Mogoșoaia (1681)

Cu mulți ani înainte de a urca pe tron, Brâncoveanu cumpără satul Mogoșoaia — moșie care va deveni reședința extra-urbană a familiei.

Construcția Palatului Brâncovenesc (1698–1702)

Începută în 1698 și finalizată la 20 septembrie 1702, construcția Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia a impus stilul brâncovenesc — sinteza locală de elemente renașcentiste italiene, motive otomane și tradiție românească.

Tipografia de la Mănăstirea Snagov

Brâncoveanu a înființat la Mănăstirea Snagov una dintre cele mai importante tipografii ale Țărilor Române, sub conducerea cărturarului Antim Ivireanul.

Sfârșitul tragic (1714)

În august 1714, Brâncoveanu și cei patru fii ai săi sunt executați la Constantinopol. Familia este canonizată ca martiri de Biserica Ortodoxă în 1992, ca Sfinții Mucenici Brâncoveni.

Moștenire în Ilfov: Palatul Mogoșoaia, Biserica „Sfântul Gheorghe” (1688), tipografia Snagov, stilul arhitectural brâncovenesc.

Antim Ivireanul (~1650–1716)

Antim Ivireanul — cărturar de origine georgiană (din regiunea Iviria), călugăr, mitropolit, tipograf și martir, este o figură centrală a culturii românești medievale.

Activitatea la Snagov

Sub patronajul lui Constantin Brâncoveanu, Antim Ivireanul:

• a condus tipografia Mănăstirii Snagov;
• a tipărit primele cărți în limba română cu caractere latine — moment fundamental al modernizării limbii;
• a publicat texte religioase, dicționare, cărți pentru școală.

Mitropolitul Țării Românești

În 1708 devine Mitropolit al Țării Românești. Sub mitropolitismul său, ortodoxia română se modernizează lingvistic și administrativ.

Sfârșitul

Asasinat în 1716 la dispoziția domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat. Canonizat în 1992 de Biserica Ortodoxă Română.

Moștenire în Ilfov: activitatea cultural-tipografică de la Mănăstirea Snagov.

Familia Bibescu

Gheorghe Bibescu (1804–1873)

Domnitorul Țării Românești între 1842 și 1848, Gheorghe Bibescu este descendent al familiei Brâncoveanu, înrudit prin căsătorii multiple cu casele boierești ale epocii.

În 1832, prin moștenirea Zoei Mavrocordat (fiica adoptivă a lui Grigore Brâncoveanu), proprietatea de la Mogoșoaia intră în patrimoniul familiei Bibescu.

George-Valentin Bibescu (1880–1941)

Pionier al aviației române și al sportului, George-Valentin Bibescu a fost preocupat de modernizarea României prin tehnologie. În 1911, dăruiește Palatul Mogoșoaia soției sale, Martha.

Martha Bibescu (1886–1973)

Una dintre cele mai importante figuri culturale ale României interbelice. Scriitoare, salonardă, diplomată informală, Martha Bibescu a transformat Mogoșoaia într-un centru cultural și diplomatic al Europei interbelice.

A condus, alături de arhitecții italian Domenico Rupolo și român George Matei Cantacuzino, restaurarea Palatului Mogoșoaia în perioada 1912–1945.

Cărțile Marthei Bibescu

A scris numeroase volume în franceză și română — eseuri, romane, jurnale — printre care:
– Les Huit Paradis (1908);
– Isvor, Le Pays des Saules (1923);
– Catherine-Paris (1927).

A fost laureată a Premiului Femina și a Academiei Franceze.

Moștenire în Ilfov: restaurarea Palatului Mogoșoaia — patrimoniul UNESCO de astăzi.

Familia Știrbey

Barbu Dimitrie Știrbey (1799–1869)

Domnitorul Țării Românești în două mandate (1849–1853 și 1854–1856), Barbu Dimitrie Știrbei este ctitorul Palatului Știrbey din Buftea, construit începând cu 1850 ca reședință fortificată a familiei.

Barbu Alexandru Știrbey (1872–1946)

Prim-ministru al României în 1927 (pentru o scurtă perioadă), om politic important al epocii regale. Apropiat al Reginei Maria și al curții regale.

În 1916, în Primul Război Mondial, palatul de la Buftea a fost refugiu pentru Regina Maria și pentru cinci dintre cei șase copii ai săi.

Pacea de la Buftea (1918)

În martie 1918, palatul a fost rechiziționat de armata germană și a găzduit negocierile Păcii de la Buftea dintre România și Puterile Centrale.

Moștenire în Ilfov: Palatul Știrbey, capela familiei (1891), parcul.

Cernica Știrbei (sec. XVII)

Vornicul Cernica Știrbei și soția sa Chiajna sunt ctitorii Mănăstirii Cernica, ridicată în 1608 pe ostroavele Lacului Cernica.

Mănăstirea, situată la doar 20 km est de centrul Bucureștiului, devine unul dintre cele mai puternice centre monahale ale Munteniei și păstrează până astăzi mormintele unor importanți ierarhi ortodocși.

Personalități contemporane legate de Ilfov

Antrepenori și oameni de afaceri

Județul Ilfov, prin dezvoltarea sa explozivă post-2000, a devenit cadru pentru numeroase familii de antreprenori și oameni de afaceri români contemporani, cu reședințe în Pipera-Voluntari, Corbeanca, Snagov.

Oameni politici

Mai mulți politicieni au stabilit reședințe în Ilfov: foști miniștri, parlamentari, primari ai Capitalei.

Artiști și sportivi

Comunitățile rezidențiale de lux din Corbeanca, Voluntari, Snagov și Mogoșoaia găzduiesc numeroși artiști, fotbaliști, prezentatori TV și antreprenori din mediul cultural.

Locuri istorice asociate

Articole conexe

• Istoria județului Ilfov
• Stema Ilfov
• Palatul Mogoșoaia
• Palatul Știrbey
• Mănăstirea Snagov
• Conace și castele Ilfov

Surse consultate

• Wikipedia — articole „Constantin Brâncoveanu”, „Vlad Țepeș”, „Matei Basarab”, „Antim Ivireanul”
• Magazin Istoric — Familia Bibescu, Brâncoveanu
• Bibescu-Știrbey-Basarab Brâncoveanu — bibescustirbey.blogspot.com
• Memoria.ro — Portretul României Interbelice
• Ziarul Națiunea — Personalități din Ilfov
• Wikipedia — House of Basarab
• Cultură Ilfov — culturailfov.ro