Programul Masă caldă în școlile din Ilfov — situația implementării

Programul Masă caldă în școlile din Ilfov — situația implementării

Programul guvernamental „Masă caldă” a fost conceput ca o soluție pentru combaterea sărăciei alimentare în rândul elevilor și pentru reducerea abandonului școlar. În județul Ilfov, implementarea acestui program a generat atât rezultate pozitive, cât și numeroase provocări logistice și administrative. Două luni după începutul semestrului al doilea al anului școlar 2025-2026, situația este departe de a fi ideală, iar experiențele din teren relevă o implementare cu multe zone gri.

Câte școli din Ilfov participă la program

Din cele 96 de unități de învățământ preuniversitar din Ilfov (școli gimnaziale și licee), 34 participă la programul Masă caldă în anul școlar curent. Aceasta reprezintă o rată de participare de 35%, sub media națională de 42%. Numărul total de elevi beneficiari este de aproximativ 8.200, dintr-un total de peste 45.000 de elevi din județ.

Participarea variază semnificativ între localități. Toate cele patru școli din Buftea sunt incluse în program, la fel ca cele trei școli din Chitila. În schimb, localități mari precum Voluntari și Popești-Leordeni au inclus doar câte o școală din totalul de cinci, respectiv șase unități existente. Motivele sunt diverse: lipsa spațiilor adecvate pentru servirea mesei, incapacitatea de a găsi un furnizor de catering care să respecte specificațiile programului sau decizia administrațiilor locale de a nu cofinanța programul din bugetul local.

Un aspect care merită menționat este că participarea la program este voluntară — primăriile decid dacă aplică sau nu. Această abordare descentralizată are avantajul flexibilității, dar dezavantajul că lasă mulți elevi fără acces la program, în funcție de prioritățile și resursele fiecărei administrații locale.

Cum funcționează programul în practică

Programul Masă caldă presupune oferirea unui prânz cald elevilor din ciclul primar și gimnazial, în timpul programului școlar. Meniul este stabilit de nutriționiști autorizați și trebuie să respecte norme stricte privind valoarea calorică, diversitatea alimentară și igiena preparării.

În Ilfov, programul funcționează prin două mecanisme: cantinele proprii ale școlilor și serviciile de catering externalizat. Doar 8 din cele 34 de școli participante dispun de cantină proprie funcțională. Restul de 26 de școli primesc mâncarea de la firme de catering, care o livrează în caserole termice.

O zi tipică într-o școală care participă la program arată astfel: mâncarea este livrată între orele 10:30 și 11:00, este depozitată în spații special amenajate și este servită elevilor în pauza mare, de obicei între 12:00 și 12:45. Elevii mănâncă în cantine, săli de clasă adaptate sau, în unele cazuri, în holurile școlii. Procesul presupune și distribuirea de tacâmuri și șervețele, strângerea și curățarea după masă, și gestionarea deșeurilor alimentare — toate acestea în 45 de minute.

Problemele semnalate de școli și părinți

Deși principiul programului este apreciat, implementarea concretă generează nemulțumiri constante. Am vizitat opt școli din Ilfov și am discutat cu directori, profesori, părinți și elevi pentru a identifica principalele probleme.

Calitatea mâncării este cea mai frecventă nemulțumire. La Școala Gimnazială nr. 3 din Pantelimon, mai mulți părinți au sesizat că mâncarea ajunge rece sau cu un gust nesatisfăcător. „Copilul meu refuză să mănânce la școală. Spune că mâncarea este nesărată și rece. Am ajuns să-i pun sandvișuri în ghiozdan, deși există program de masă caldă”, povestește Raluca Dinu, mamă a unui elev de clasa a III-a.

La o altă școală din Bragadiru, profesorii au observat că elevii aruncă frecvent mâncarea în coșurile de gunoi. „Estimăm că aproximativ 30% din porții sunt aruncate zilnic”, spune directorul. „Este o risipă enormă și un semn clar că ceva nu funcționează — fie calitatea mâncării, fie adecvarea meniului la preferințele copiilor.”

Alte probleme frecvent semnalate includ:

• Porțiile insuficiente pentru elevii din clasele mai mari, care au necesități calorice superioare celor din clasele primare
• Lipsa de diversitate a meniului — aceleași preparate se repetă la intervale de 7-10 zile
• Întârzieri în livrarea mâncării, care perturbă programul școlar și scurtează pauza elevilor
• Lipsa spațiilor adecvate pentru servirea mesei — elevii mănâncă în clase, printre cărți și caiete, ceea ce creează probleme de igienă
• Generarea de deșeuri alimentare semnificative din cauza refuzului elevilor de a consuma preparatele
• Absența opțiunilor pentru elevii cu alergii alimentare sau cerințe dietetice speciale — intoleranță la lactoză, alergie la gluten, vegetarianism

Finanțarea și costurile programului

Programul Masă caldă este finanțat de la bugetul de stat, cu o contribuție de la bugetele locale. Valoarea alocată per elev per masă este de 15 lei, un nivel considerat insuficient de către furnizorii de catering și de către nutriționiști. La prețurile actuale ale alimentelor, această sumă permite prepararea unei mese de calitate medie, fără ingrediente premium sau o diversitate mare.

Nutriționista Alina Tudose, consultant pentru mai multe firme de catering din zona București-Ilfov, explică: „Cu 15 lei per porție, din care trebuie acoperite costurile de materie primă, preparare, ambalare, transport și TVA, rămâne foarte puțin pentru ingrediente de calitate. Un meniu echilibrat care să respecte toate normele nutriționale pentru un copil de vârstă școlară ar costa cel puțin 22-25 de lei. Diferența se simte în calitatea preparatelor.”

Primăriile trebuie să cofinanțeze programul cu circa 20% din costuri, ceea ce include amenajarea spațiilor de servire, achiziția de veselă și tacâmuri, și personalul auxiliar necesar. Pentru comunitățile mici din Ilfov, această cofinanțare reprezintă o povară bugetară semnificativă. Primarul comunei Dascălu a explicat că a renunțat să înscrie școala în program tocmai din cauza costurilor de cofinanțare: „Nu avem buget pentru asta. Am fi trebuit să angajăm două persoane suplimentare și să amenajăm un spațiu dedicat. Costurile depășeau cu mult capacitatea noastră financiară.”

Impactul asupra frecvenței școlare

Unul dintre obiectivele principale ale programului este reducerea absenteismului și a abandonului școlar. Datele disponibile din Ilfov arată rezultate mixte. La Școala Gimnazială din Clinceni, directorul raportează o scădere a absenteismului cu 18% de la implementarea programului. La Școala Gimnazială din Cornetu, scăderea este de 12%. Aceste cifre sunt semnificative și sugerează că programul funcționează acolo unde există elevi pentru care masa de la școală face o diferență reală.

În schimb, la școlile din localitățile urbane, unde absenteismul nu era o problemă majoră înainte de program, impactul este minim. Programul pare să aibă cel mai mare efect în comunitățile defavorizate, unde masa de la școală poate fi singura masă caldă pe care o primește copilul în ziua respectivă.

Profesoara de consiliere școlară din Ciolpani confirmă această observație: „Avem elevi pentru care masa de la școală este esențială. De când funcționează programul, am observat nu doar o prezență mai bună, ci și o capacitate de concentrare îmbunătățită la ore. Un copil care a mâncat învață mai bine — pare simplu, dar face o diferență enormă. Am avut elevi care veneau la școală flămânzi și nu se puteau concentra deloc.”

Comparație cu alte județe din regiunea București-Ilfov

Comparativ cu județele învecinate, Ilfov se situează la un nivel mediu de implementare a programului. Călărași are o rată de participare de 52%, Giurgiu de 48%, iar Dâmbovița de 39%. Diferențele se explică prin capacitatea administrativă a primăriilor și prin disponibilitatea furnizorilor de catering.

La nivel național, modelele de succes vin din județe precum Cluj și Timiș, unde primăriile au investit în cantinele proprii ale școlilor și au angajat bucătari profesioniști. Această abordare, deși mai costisitoare la început, asigură o calitate mai bună a mâncării și o eficiență mai mare pe termen lung. La Cluj-Napoca, de exemplu, satisfacția părinților privind programul Masă caldă depășește 80%, comparativ cu estimări de aproximativ 55% în Ilfov.

Propuneri pentru îmbunătățirea programului în Ilfov

Directorii de școli, părinții și specialiștii în nutriție consultați pentru acest material au formulat mai multe propuneri de îmbunătățire:

1. Creșterea valorii alocate per masă la cel puțin 20 de lei, pentru a permite o diversitate și o calitate mai bune ale preparatelor
2. Investiții în cantinele proprii ale școlilor, care să permită prepararea mâncării la fața locului, eliminând problemele de transport și temperatură
3. Implicarea părinților în monitorizarea calității mâncării, prin comitete de evaluare periodică care să deguste și să raporteze
4. Introducerea unor meniuri adaptate pentru elevii cu nevoi dietetice speciale, inclusiv opțiuni vegetariene
5. Programe de educație nutrițională complementare, care să îi învețe pe elevi despre alimentație sănătoasă și să reducă risipa alimentară
6. Digitalizarea sistemului de monitorizare — raportare online, feedback în timp real de la elevi și părinți prin aplicații dedicate
7. Crearea unui sistem de evaluare a furnizorilor de catering, cu criterii transparente și sancțiuni pentru neconformități repetate

Perspective pentru anul școlar următor

Inspectoratul Școlar Județean Ilfov și-a propus ca în anul școlar 2026-2027, numărul școlilor participante la program să crească de la 34 la cel puțin 50. Pentru a atinge acest obiectiv, Consiliul Județean lucrează la un parteneriat cu mai mulți furnizori de catering și la un program de investiții în infrastructura de servire a mesei din școli.

Programul Masă caldă rămâne o inițiativă necesară și valoroasă, dar eficiența sa depinde de calitatea implementării. Experiența din Ilfov arată că distribuirea de mâncare nu este suficientă — este nevoie de o abordare integrată care să includă infrastructură adecvată, calitate alimentară, educație nutrițională și monitorizare constantă. Fiecare copil din Ilfov merită o masă caldă de calitate la școală, iar realizarea acestui obiectiv necesită eforturi coordonate din partea tuturor actorilor implicați — guvern, primării, școli, furnizori și familii.