În acest articol
Cu 34 de săli de jocuri de noroc active pentru o populație de aproximativ 23.000 de locuitori, Buftea înregistrează unul dintre cele mai ridicate raporturi de densitate din această categorie din județul Ilfov. Cifrele au fost semnalate public de Bogdan Toba, consilier local în Buftea și autor al publicației locale Expresul de Buftea, care a documentat fenomenul în iulie 2025.
Raportul de o sală la 676 de locuitori depășește semnificativ media națională și ridică întrebări despre felul în care reglementarea locală a influențat amplasarea acestui tip de activitate comercială pe raza municipiului.
Contextul regional: comunele vecine au interzis sălile de jocuri
Potrivit acelorași surse, comunele limitrofe Buftei — Mogoșoaia, Crevedia, Ciocănești, Tărtășești și Corbeanca — au adoptat în ultimii ani hotărâri de consiliu local prin care au interzis sau restricționat sever activitatea sălilor de jocuri de noroc pe raza lor administrativă. Efectul consemnat: operatorii și o parte din clientelă s-au orientat spre Buftea, singura localitate din zonă care nu a adoptat restricții similare.
Fenomenul este cunoscut în literatura de specialitate ca „efectul de balon”: restricțiile locale nu elimină activitatea, ci o redistribuie geografic spre zonele cu reglementări mai permisive. În absența unei politici uniforme la nivel județean sau național, beneficiul social al interdicțiilor din Mogoșoaia sau Crevedia este parțial anulat de concentrarea rezultată la Buftea.
Schimbarea legislativă din 2025
Legislația adoptată în 2025 a modificat arhitectura de autorizare a jocurilor de noroc din România. Dacă anterior era suficientă o autorizație națională eliberată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), noile prevederi introduc un al doilea nivel obligatoriu: autorizația locală, emisă de primărie. Autoritățile locale capătă astfel dreptul de a permite sau interzice activitatea, de a impune taxe specifice și de a stabili condiții de amplasare.
Operatorii deja existenți au la dispoziție șase luni pentru a obține autorizația locală sau trebuie să sisteze activitatea. Termenul plasează primăria din Buftea în postura de a decide soarta celor 34 de locații funcționale.
Impactul social: date și perspective
Organizația Mondială a Sănătății clasifică dependența de jocuri de noroc ca tulburare comportamentală în Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD-11). Studiile europene estimează că 1-3% din persoanele care frecventează regulat săli de jocuri dezvoltă forme problematice de joc. La o populație de 23.000 de persoane, intervalul teoretic de risc este de 230-690 de indivizi.
Bogdan Toba afirmă în articolele sale că proliferarea sălilor „a dus la degradarea spațiului public, a educației și aduce sărăcie” — o apreciere calitativă care nu este susținută în prezent de date cantitative publice din Buftea, dar care reflectă o preocupare documentată în literatura de specialitate privind comunitățile cu densitate ridicată de locații de gambling.
🎯 Quiz-uri recomandate pentru tine
Descoperă răspunsuri personalizate în 2-3 minute:
