Bullying-ul în școlile din Ilfov — ce arată datele și ce fac școlile

Bullying-ul în școlile din Ilfov — ce arată datele și ce fac școlile

Bullying-ul în mediul școlar este o problemă care afectează mii de elevi din județul Ilfov. Deși în ultimii ani s-au intensificat campaniile de conștientizare și programele de prevenire, fenomenul persistă și se diversifică, mai ales prin extinderea în spațiul online. Am investigat amploarea problemei, am analizat datele disponibile și am documentat răspunsul școlilor și al comunităților din întregul județ.

Ce spun datele despre bullying în Ilfov

Conform statisticilor furnizate de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Ilfov, în anul școlar 2024-2025 au fost înregistrate oficial 342 de cazuri de bullying în școlile din județ. Acest număr reprezintă o creștere de 28% față de anul anterior, dar specialiștii avertizează că cifrele reale sunt mult mai mari, deoarece majoritatea cazurilor nu sunt raportate. Estimările sugerează că doar 1 din 4 cazuri ajunge să fie sesizat formal.

Un sondaj realizat de CJRAE în rândul a 3.200 de elevi din clasele V-VIII din Ilfov a relevat date îngrijorătoare: 47% dintre elevi au declarat că au fost victimele unei forme de bullying cel puțin o dată în ultimul an școlar. Dintre aceștia, 31% au experimentat bullying verbal (insulte, poreclire, excludere socială), 12% bullying fizic (împingeri, lovituri, distrugerea bunurilor personale) și 22% cyberbullying (hărțuire pe rețele sociale, mesaje amenințătoare, distribuirea de imagini fără consimțământ).

Totalul depășește 47% deoarece mulți elevi au experimentat mai multe forme de bullying simultan. Această suprapunere este frecventă și agravează impactul asupra victimelor, care se simt atacate pe multiple fronturi — atât în spațiul fizic al școlii, cât și în cel virtual, de care nu pot scăpa nici acasă.

Profilul fenomenului în școlile ilfovene

Bullying-ul în școlile din Ilfov are câteva particularități legate de contextul local. Creșterea rapidă a populației și eterogenitatea comunităților generează tensiuni care se reflectă și în mediul școlar. Elevii care se mută din București în localitățile periurbane se integrează uneori cu dificultate, iar diferențele socio-economice între familii pot deveni surse de conflict.

Psihologul școlar Elena Vasilescu, care lucrează cu trei școli din Pantelimon, descrie modelele cele mai frecvente: „Vedem multe cazuri în care copiii nou-veniți în comunitate sunt izolați sau ridiculizați de grupul existent. Diferențele de statut economic sunt exploatate — copiii cu haine mai ieftine sau fără ultimul model de telefon sunt ținte frecvente. În clasele mai mari, cyberbullying-ul devine dominant și mult mai greu de detectat.”

O altă particularitate este legată de dimensiunea școlilor. Multe școli din Ilfov sunt suprapopulate, cu clase de 35-38 de elevi. Aglomerarea crește tensiunile și reduce capacitatea profesorilor de a observa și interveni în situațiile de bullying. Holurile înguste, curțile mici și numărul insuficient de supraveghetori în pauze creează un mediu propice pentru agresiune.

De asemenea, specialiștii observă o creștere a agresivității verbale în ultimii ani, pe care o corelează cu expunerea excesivă a copiilor la conținut violent și agresiv pe platformele de social media. Limbajul jignitor și intimidarea verbală au devenit normalizate în cultura online a adolescenților și se transferă în mediul școlar.

Cyberbullying-ul — o amenințare în creștere

Dacă bullying-ul tradițional se desfășoară în curtea școlii sau pe culoare, cyberbullying-ul urmărește victima acasă, în weekend, în vacanțe — practic pretutindeni. În Ilfov, unde majoritatea elevilor au acces la smartphone-uri încă din clasele primare, fenomenul a luat amploare.

Formele cele mai frecvente de cyberbullying raportate în școlile din Ilfov includ:

• Crearea de grupuri pe WhatsApp sau Telegram pentru a ridiculiza un coleg — uneori cu zeci de participanți
• Distribuirea de fotografii sau videoclipuri modificate sau făcute fără consimțământ, inclusiv deepfake-uri rudimentare
• Comentarii jignitoare pe rețelele sociale, mai ales pe TikTok și Instagram
• Excluderea deliberată din grupurile online ale clasei, ceea ce izolează victima de informații și activități
• Crearea de conturi false în numele victimei, cu conținut jenant sau compromițător
• Amenințări transmise prin mesaje private, uneori de pe conturi anonime

Un caz care a zguduit comunitatea din Bragadiru în toamna anului 2025 a implicat un elev de clasa a VII-a al cărui videoclip, filmat fără știrea sa într-un moment de vulnerabilitate, a fost distribuit pe TikTok și a adunat mii de vizualizări. Elevul a refuzat să mai vină la școală timp de trei săptămâni și a avut nevoie de consiliere psihologică intensivă. Părinții au depus plângere la poliție, iar cazul este în continuare în anchetă.

Un alt caz, din Voluntari, a implicat o elevă de clasa a VI-a al cărei profil fals de Instagram a fost creat de colegi, cu fotografii modificate și texte degradante. Profilul a strâns sute de urmăritori înainte de a fi raportat și șters. Eleva a dezvoltat simptome de anxietate severă și a fost nevoită să schimbe școala.

Impactul bullying-ului asupra elevilor

Consecințele bullying-ului sunt profunde și de lungă durată. Elevii victime prezintă frecvent:

1. Scăderea performanțelor școlare și a motivației de a învăța, cu note care pot scădea dramatic
2. Absenteism crescut și refuzul de a merge la școală, uneori manifestat prin simptome fizice reale
3. Probleme de sănătate mentală: anxietate, depresie, tulburări de somn, atacuri de panică
4. Izolare socială și dificultăți în formarea relațiilor de prietenie, care se pot extinde în viața adultă
5. Probleme psihosomatice: dureri de cap, dureri de stomac, oboseală cronică, scăderea imunității
6. În cazurile grave, gânduri suicidare sau comportamente autodistructive — o realitate pe care niciun adult nu ar trebui să o ignore

Doamna Mihaela Dumitrescu, consilier școlar la o școală din Voluntari, relatează: „Am lucrat cu o elevă de clasa a VI-a care era victima unui grup de colege. O excludeau sistematic, îi vorbeau urât, o fotografiau pe ascuns și postau pozele cu comentarii ironice. Când a venit la mine, avea deja simptome de depresie clinică — nu dormea, nu mânca, plângea zilnic. A fost nevoie de intervenție psihologică specializată și de implicarea întregii familii pentru recuperare.”

Ce fac școlile din Ilfov pentru prevenire

În ultimii trei ani, numărul programelor de prevenire a bullying-ului implementate în școlile din Ilfov a crescut semnificativ. CJRAE coordonează mai multe inițiative la nivel județean, iar unele școli au dezvoltat propriile programe.

Programul „Școală fără violență”, implementat în 28 de școli din Ilfov, presupune sesiuni lunare de educație socio-emoțională, formare de mediatori din rândul elevilor și un protocol clar de intervenție în cazurile de bullying. Rezultatele preliminare arată o scădere a cazurilor raportate cu 15% în școlile participante, ceea ce sugerează că abordarea structurată funcționează.

Alte inițiative active în Ilfov includ:

• Cutii de sesizare anonimă instalate în holurile a 42 de școli, verificate săptămânal de consilierii școlari
• Grupuri de suport pentru elevi victime, coordonate de psihologi școlari, cu întâlniri bisăptămânale
• Programe de formare pentru profesori privind identificarea și gestionarea situațiilor de bullying — 420 de profesori formați în ultimii doi ani
• Parteneriate cu poliția locală pentru sesiuni informative despre consecințele legale ale violenței și hărțuirii
• Campanii de conștientizare organizate de consiliile elevilor, cu afișe, videoclipuri și flashmob-uri
• Programe de mediere între egali, în care elevi formați ajută la rezolvarea conflictelor între colegi

Rolul părinților și al comunității

Prevenirea bullying-ului nu poate fi doar responsabilitatea școlii. Părinții, familia extinsă și comunitatea au un rol fundamental. Cu toate acestea, în Ilfov, implicarea părinților în programele anti-bullying rămâne scăzută.

La ședințele de informare organizate de CJRAE în diferite localități din județ, participarea părinților variază între 5% și 15% din cei invitați. Motivele invocate sunt lipsa timpului, dezinteresul sau convingerea că „copilul meu nu este implicat”. Specialiștii atrag atenția că această atitudine pasivă perpetuează problema — bullying-ul prosperă în medii unde adulții nu sunt atenți și nu intervin.

Există însă și exemple pozitive. La Școala Gimnazială din Măgurele, o asociație de părinți a inițiat un program de voluntariat prin care părinți formați supraveghează pauzele și facilitează activități de socializare. Programul funcționează de doi ani și a contribuit la o reducere vizibilă a incidentelor violente în timpul pauzelor. Modelul a atras atenția și altor școli din județ, care au solicitat detalii pentru a-l replica.

Cadrul legal și limitările sale

Din 2023, România dispune de o lege specifică anti-bullying care obligă școlile să aibă protocoale clare de prevenire și intervenție. Legea prevede sancțiuni graduale pentru agresori, de la mustrare și consiliere obligatorie până la mutarea disciplinară. Pentru cyberbullying, legea prevede și posibilitatea sesizării organelor de poliție.

În practică, aplicarea legii este dificilă. Multe școli din Ilfov nu au suficienți consilieri școlari pentru a gestiona cazurile. Norma prevede un consilier la 800 de elevi, dar în Ilfov, media este de un consilier la 1.200 de elevi. Unele școli nu au deloc consilier și depind de consilierii itineranți ai CJRAE, care vizitează fiecare unitate o dată la două săptămâni — un ritm insuficient pentru a preveni sau gestiona eficient cazurile de bullying.

De asemenea, dovedirea cazurilor de cyberbullying este complicată din punct de vedere juridic. Capturile de ecran pot fi contestate, conturile anonime sunt greu de identificat, iar cooperarea platformelor de social media cu autoritățile este lentă. Părinții care depun plângeri penale se lovesc de un sistem judiciar suprasolicitat, unde cazurile de bullying nu sunt prioritare.

Nevoia de o abordare sistemică

Specialiștii în educație subliniază că fenomenul bullying nu poate fi combătut eficient prin măsuri izolate. Este nevoie de o abordare sistemică, care să includă educație socio-emoțională începând din grădiniță, formare continuă a cadrelor didactice, suport psihologic accesibil, implicarea activă a părinților și o colaborare strânsă între școală, familie, poliție și serviciile de protecție a copilului.

În Ilfov, unde comunitățile sunt în continuă transformare și unde populația școlară crește rapid, această abordare integrată este cu atât mai necesară. Fiecare caz de bullying neoprit la timp poate marca un copil pentru viață. Investiția în prevenire este nu doar o responsabilitate morală, ci și o necesitate economică: costurile tratamentului consecințelor bullying-ului — abandon școlar, probleme de sănătate mentală, comportamente antisociale — sunt incomparabil mai mari decât cele ale prevenirii. Este o responsabilitate colectivă pe care nicio comunitate nu și-o poate permite să o ignore.