Un experiment realizat de Andrej Karpathy, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în inteligență artificială, arată cât de mult s-a schimbat capacitatea instrumentelor AI de a construi și pune în funcțiune produse digitale. În România, mai multe instituții publice au trecut, în ultimele luni, prin incidente informatice care au afectat servicii esențiale. Diferența nu este doar una de tehnologie, ci ridică întrebări despre competențele interne, securitate și capacitatea administrației de a-și gestiona propriile sisteme.

Un site construit în aproximativ două ore cu ajutorul inteligenței artificiale

Andrej Karpathy, cofondator OpenAI și fost director al departamentului de inteligență artificială de la Tesla, a demonstrat recent cât de departe au ajuns instrumentele de programare asistată de AI.

La sfârșitul lunii octombrie 2026, acesta a prezentat HackerTube, o platformă care reunește videoclipuri YouTube recomandate în mod repetat de comunitatea Hacker News în aproape două decenii.

Proiectul a pornit de la analiza unei arhive de aproximativ 43 de milioane de comentarii Hacker News. În urma filtrării, au fost identificate 39.834 de comentarii relevante pentru recomandările video, din care au rezultat 6.454 de videoclipuri, organizate în aproximativ 150 de categorii tematice.

Partea remarcabilă este timpul de execuție. Karpathy susține că a realizat proiectul în aproximativ două ore, folosind Claude Code, instrumentul de programare al companiei Anthropic, împreună cu modelele Opus 5.5 și Sonnet.

Contribuția sa directă a inclus configurarea unei chei API pentru accesarea metadatelor YouTube, pornirea unui server virtual privat și achiziționarea domeniului. Ulterior, agentul AI a fost folosit pentru dezvoltarea aplicației, configurarea infrastructurii, securizare și publicarea platformei.

HackerTube este accesibil publicului și oferă o alternativă la sistemul obișnuit de recomandări video, bazată pe selecțiile repetate ale unei comunități de utilizatori.

Este important de precizat că durata de două ore reprezintă estimarea autorului, nu rezultatul unui test independent. Chiar și așa, proiectul oferă un exemplu concret despre modul în care un specialist poate transforma o idee într-un produs digital funcțional folosind un agent AI.

AI nu mai înseamnă doar texte și răspunsuri automate

Schimbarea importantă nu constă în faptul că un chatbot poate scrie cod. Acest lucru era posibil de mai mult timp.

Noutatea este capacitatea unor agenți AI de a parcurge un flux de lucru mult mai complex: să înțeleagă o cerință, să analizeze date, să dezvolte o aplicație, să ruleze teste, să identifice erori, să le corecteze și să pregătească produsul pentru utilizare.

Practic, rolul omului se poate muta de la executarea fiecărei operațiuni tehnice la definirea problemei, stabilirea limitelor și verificarea rezultatului.

Această evoluție nu înseamnă că dezvoltatorii software devin inutili sau că orice aplicație poate fi construită fără expertiză. Securitatea, arhitectura, protecția datelor și mentenanța pe termen lung rămân responsabilități importante. Un produs care funcționează la lansare nu este automat un produs sigur și sustenabil.

Dar productivitatea poate crește considerabil, iar organizațiile care înțeleg această schimbare au posibilitatea de a dezvolta servicii mai rapid și cu echipe mai mici.

Această realitate merită pusă în contextul administrației publice din România, unde digitalizarea este de mult timp un obiectiv declarat, dar continuitatea și funcționarea serviciilor informatice rămân vulnerabile.

Patru instituții publice afectate de incidente informatice în iulie 2026

În mai puțin de trei săptămâni, mai multe instituții publice din România au anunțat incidente de securitate cibernetică sau probleme majore de disponibilitate a serviciilor digitale.

Primul caz important a fost cel al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Pe 14 iulie 2026, instituția a constatat un acces neautorizat în infrastructura informatică. Investigația tehnică a confirmat ulterior un atac de tip ransomware. Atacatorii au criptat și șters o parte din infrastructura de virtualizare pe care funcționau aplicațiile agenției.

Conform informațiilor prezentate ulterior de Guvern, baza centrală de date cadastrale nu a fost afectată, iar integritatea evidenței cadastrale și a cărților funciare a fost confirmată.

Pe 16 iulie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat un incident cibernetic care a afectat aplicația Achiziții Beneficiari Privați. Platforma, utilizată pentru procedurile de achiziții aferente proiectelor finanțate prin Politica de Coeziune, a devenit inaccesibilă. Sistemul a fost repus în funcțiune la 18 august, după migrarea în Cloudul Guvernamental și implementarea unor măsuri suplimentare de securitate.

Pe 27 iulie au apărut probleme și la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Instituția a semnalat un volum neobișnuit de trafic, asociat unui atac cibernetic, care a afectat unele dintre serviciile sale online. ONRC nu a anunțat însă că întreaga instituție ar fi fost blocată.

Două zile mai târziu, pe 29 iulie, Administrația Națională a Penitenciarelor a confirmat un atac ransomware asupra mai multor stații de lucru și servere. Ca măsură de precauție, au fost oprite temporar servicii precum portalul de programare a vizitelor, unele platforme informatice interne, conexiunile VPN și site-ul instituției.

Într-un interval de aproximativ 16 zile, patru instituții publice au fost astfel afectate de incidente care au pus sub presiune funcționarea unor servicii digitale.

Atacurile nu au început în vara anului 2026

Seria incidentelor trebuie privită și în contextul unor atacuri anterioare asupra infrastructurii informatice din România.

În decembrie 2024, Grupul Electrica a fost ținta unui atac ransomware. DNSC a intervenit pentru sprijinirea investigației și a procesului de remediere. Potrivit informațiilor comunicate atunci, sistemele critice necesare alimentării cu energie electrică nu au fost afectate.

Un alt incident major a avut loc în decembrie 2025, când Administrația Națională Apele Române și zece dintre cele unsprezece administrații bazinale au fost vizate de un atac ransomware.

Aproximativ 1.000 de sisteme IT&C au fost compromise, inclusiv servere de baze de date, stații de lucru, servere de aplicații și echipamente de comunicații. Autoritățile au precizat că sistemele de tehnologie operațională care asigură funcționarea infrastructurii hidrotehnice nu au fost afectate.

Aceste cazuri arată că problema nu poate fi redusă la câteva incidente izolate. Instituțiile publice și operatorii unor servicii importante sunt expuși unor amenințări informatice care pot afecta activitatea administrativă, accesul cetățenilor la servicii și, în anumite situații, continuitatea unor activități economice.

ANCPI: sistemul a revenit, dar cetățenii nu au recuperat toate serviciile online

Cazul ANCPI este relevant în special prin durata și amploarea efectelor asupra utilizatorilor.

Aplicația e-Terra a fost repornită etapizat începând cu 11 august 2026, după aproape o lună de indisponibilitate. Începând cu 12 august, notarii și celelalte categorii de profesioniști autorizați au putut relua operațiunile în sistem.

Revenirea nu a însemnat însă și restabilirea tuturor serviciilor accesibile publicului larg.

La 20 august, ANCPI anunța că platformele MyEterra, Geoportal și celelalte sisteme online urmau să fie repornite etapizat, după verificări suplimentare.

Pentru cetățenii care obișnuiau să obțină online documente cadastrale, situația a rămas complicată. Accesul direct prin MyEterra și serviciile de plată online prin vechiul ePay nu au revenit odată cu repornirea e-Terra. Funcționalitățile de plată au fost reconfigurate, iar ANCPI a anunțat că serviciile urmează să fie integrate în noua infrastructură.

Astfel, chiar dacă profesioniștii au putut relua o parte dintre operațiuni, cetățenii au continuat să depindă de intermediari sau de deplasarea la ghișee pentru anumite documente.

Problema nu este doar tehnică. Atunci când un serviciu public este mutat în mediul digital, cetățenii ajung să depindă de disponibilitatea lui. O întrerupere prelungită poate afecta tranzacții imobiliare, proceduri administrative, activitatea notarilor și accesul la informații despre propriile proprietăți.

În plus, incidentul a determinat Guvernul să implice DNSC, STS și specialiștii Cyberint în reconstrucția infrastructurii și în procesul de testare și securizare.

Este o intervenție necesară, dar ridică o întrebare legitimă: cât de pregătite sunt instituțiile publice să gestioneze independent infrastructurile digitale de care depind milioane de cetățeni?

Problema administrației nu este doar tehnologia, ci și capacitatea de a o gestiona

Atacurile informatice nu pot fi prevenite în totalitate. Nici cele mai bine pregătite organizații nu sunt complet ferite de ransomware, atacuri asupra infrastructurii sau vulnerabilități software.

Diferența dintre o instituție rezilientă și una vulnerabilă este dată, printre altele, de capacitatea de a detecta rapid un incident, de a limita efectele, de a restaura serviciile și de a menține funcționale operațiunile esențiale.

Aici intervine una dintre problemele structurale ale digitalizării administrației publice: dependența de furnizori externi pentru dezvoltarea, administrarea și mentenanța sistemelor informatice.

Contractarea unor companii specializate nu este, în sine, o greșeală. Dimpotrivă, colaborarea cu furnizori privați poate aduce expertiză și tehnologii pe care instituțiile nu le pot dezvolta singure.

Riscul apare atunci când instituția nu păstrează competențele necesare pentru a înțelege, controla și administra sistemul pe care îl deține.

Dacă întreaga cunoaștere tehnică se află la furnizor, dacă documentația este incompletă, dacă accesul la infrastructură este limitat sau dacă nu există o echipă internă capabilă să intervină, orice problemă majoră poate transforma o instituție publică într-un simplu solicitant de asistență.

În astfel de situații, recuperarea serviciilor poate depinde de disponibilitatea furnizorului, de contractele existente, de procedurile administrative și de timpul necesar achiziționării unor servicii suplimentare.

Nu există suficiente date publice pentru a afirma că aceste deficiențe au provocat atacurile din 2026 sau că toate întârzierile de la ANCPI au fost determinate de lipsa personalului tehnic intern. Dar incidentele arată cât de importantă este existența unei capacități reale de administrare și recuperare a sistemelor.

Ce ar trebui să se schimbe în digitalizarea instituțiilor publice

Experiența ultimilor ani arată că digitalizarea nu poate însemna doar achiziționarea unor platforme și semnarea unor contracte de mentenanță.

Instituțiile au nevoie de echipe interne care să înțeleagă arhitectura sistemelor, să gestioneze accesul, să monitorizeze infrastructura și să poată coordona recuperarea serviciilor în cazul unui incident.

Sunt necesare și proceduri periodice de testare a copiilor de siguranță, planuri de continuitate operațională, audituri de securitate independente și mecanisme prin care instituțiile să poată schimba furnizorul fără să piardă controlul asupra propriilor sisteme.

În același timp, noile instrumente de inteligență artificială ar putea reduce semnificativ timpul și costurile necesare dezvoltării unor aplicații administrative. Agenții AI pot contribui la automatizarea testării, identificarea erorilor, generarea documentației și dezvoltarea unor instrumente interne.

Utilizarea lor trebuie însă să respecte cerințele de securitate, confidențialitate și protecție a datelor. O instituție publică nu poate introduce informații sensibile într-un instrument extern fără garanții adecvate și fără o politică tehnică bine stabilită.

Exemplul HackerTube nu demonstrează că o agenție națională poate fi reconstruită în două ore. Demonstrează însă că anumite activități care necesitau anterior echipe și perioade de dezvoltare considerabile pot fi realizate mult mai repede cu ajutorul unor instrumente noi.

Această schimbare ar trebui să determine administrația să regândească modul în care își construiește și gestionează infrastructura digitală.

Digitalizarea reală nu se măsoară în numărul de platforme lansate, în valoarea contractelor semnate sau în comunicatele despre proiecte finalizate. Se măsoară în capacitatea unui serviciu public de a funcționa în fiecare zi, de a rezista unui atac și de a reveni rapid atunci când ceva nu mai funcționează.

Iar această capacitate nu poate fi externalizată în totalitate. Statul poate cumpăra tehnologie și poate contracta servicii specializate, dar trebuie să păstreze oamenii și competențele fără de care nu își poate controla propriile sisteme.

Surse și documentare pentru redacție

Notă editorială: sursele de mai jos sunt incluse pentru verificarea redacțională și nu fac parte din corpul articolului destinat publicării.

• Andrej Karpathy – HackerTube — https://hackertube.org/
• Discuția proiectului pe Hacker News — https://news.ycombinator.com/
• Guvernul României – incidentul ANCPI, 26 iulie 2026 — https://gov.ro/
• ANCPI – comunicări privind reluarea activității și platformele online — https://www.ancpi.ro/
• MIPE – incidentul aplicației Achiziții Beneficiari Privați și reluarea serviciului — https://mfe.gov.ro/
• ONRC – comunicări privind serviciile online — https://www.onrc.ro/
• Administrația Națională a Penitenciarelor – comunicări privind incidentul din 29 iulie 2026 — https://anp.gov.ro/
• DNSC – informări privind incidentele Electrica și Apele Române — https://dnsc.ro/

Atenție înainte de publicare: verificați din nou disponibilitatea actuală a platformelor ANCPI și data exactă a ultimei actualizări oficiale. Nu folosiți cifra de aproximativ 800 de sisteme afectate la Electrica fără o sursă oficială explicită. Nu prezentați ONRC ca fiind complet indisponibil și nu atribuiți întârzierile de recuperare exclusiv lipsei competențelor interne.