Situl Glina-Bălăceanca păstrează urmele a trei mari niveluri de locuire preistorică

Campania arheologică desfășurată în această vară la Glina-Bălăceanca aduce din nou în atenție unul dintre cele mai importante situri preistorice din apropierea Capitalei. Cercetătorii documentează aici trei mari niveluri de locuire – Boian, Gumelnița și Glina – suprapuse într-o movilă formată prin ocuparea repetată a aceluiași loc.

Un reportaj publicat miercuri, 22 iulie, de Buletin de București descrie cercetările și obiectele observate pe șantier. Informațiile despre statutul și localizarea sitului au fost verificate separat în Repertoriul Arheologic Național, iar Facultatea de Istorie a Universității din București confirmă implicarea studenților prin programul de practică și organizarea, la 21 iulie, a unei zile a porților deschise.

Un „tell” format prin locuiri succesive

Situl este un tell, adică o movilă antropogenă formată în timp prin suprapunerea locuințelor, vetrelor, gropilor și resturilor lăsate de comunitățile care au ocupat succesiv același spațiu. Potrivit cercetătorilor citați în reportaj, primele locuiri de aici datează de aproximativ 7.500 de ani.

Cele trei niveluri principale prezentate în cercetarea actuală sunt:

• cultura Boian, din neolitic;
• cultura Gumelnița, din eneolitic;
• cultura Glina, de la începutul epocii bronzului.

Aceste denumiri desemnează culturi arheologice identificate prin ansambluri de locuire, ceramică și alte urme materiale. Ele nu trebuie confundate cu state sau popoare cunoscute din izvoare scrise.

Fragmentele sunt importante prin locul în care au fost găsite

În secțiunile cercetate au fost observate fragmente ceramice, oase de animale, mărgele din lut și os, figurine, vetre și urme ale unor locuințe. Valoarea științifică nu vine numai din obiectul separat, ci mai ales din context: poziția față de podea, vatră, pereți sau alte resturi poate arăta cum era organizată o locuință și ce activități aveau loc în interiorul ei.

Campania precedentă, din 2025, a inclus 46 de contexte arheologice – între care gropi, locuințe, șanțuri și vetre – potrivit informațiilor publicate de instituțiile implicate și prezentate ulterior într-un simpozion al Muzeului Municipiului București. Cele mai multe au fost atribuite culturii Gumelnița, iar câte trei contexte au fost încadrate în cultura Boian și cultura Glina.

Datele din campania 2026 sunt încă în curs de cercetare și interpretare. Un obiect identificat pe șantier poate primi o datare sau o încadrare mai precisă după curățare, inventariere, comparație și analize de laborator.

Situl se află pe teritoriul a două comune

Repertoriul Arheologic Național menționează că situl se întinde pe teritoriile administrative Glina și Cernica și are două coduri RAN: 179356.08 și 101760.04. Așezarea este localizată pe terasa înaltă a Dâmboviței, la est de satul Glina și la aproximativ 700 de metri vest de Bălăceanca.

Fișa RAN pentru componenta din Bălăceanca indică o suprafață de două hectare și consemnează urme de locuire din preistorie, epoca antică și perioada medievală. În 2020 au fost realizate cercetări preventive pe porțiunea traversată de traseul Autostrăzii A0.

Înregistrarea oficială arată și complexitatea cronologică a zonei: pe lângă locuirile Boian și Gumelnița, sunt menționate descoperiri din epoca bronzului, Hallstatt, epoca romană și perioada medievală. Campania actuală și reportajele publice se concentrează însă asupra nivelurilor preistorice ale tell-ului.

Cercetare și formare pentru studenți

Șantierul are și un rol educațional. Studenți ai Facultății de Istorie din cadrul Universității din București participă la activitățile de practică, unde învață să curețe, măsoare și documenteze contexte arheologice.

La 21 iulie a fost organizată o zi a porților deschise, după aproximativ trei săptămâni de cercetare. Evenimentul a permis publicului să vadă suprafețele investigate și să discute cu arheologii și studenții. Campania din 2026 marchează un secol de la primele investigații conduse la Glina de arheologul Ion Nestor, începute în 1926.

Săpătura arheologică reprezintă doar prima etapă. Pentru ca rezultatele să poată fi evaluate, descoperirile trebuie inventariate, analizate și publicate în rapoarte și studii de specialitate. Până la publicarea concluziilor campaniei, relatările din teren trebuie considerate o prezentare preliminară a cercetărilor în desfășurare.

Surse consultate

1. Buletin de București – reportaj despre cercetările din situl Glina-Bălăceanca, 22 iulie 2026
2. Repertoriul Arheologic Național – situl de la Glina, cod RAN 179356.08
3. Repertoriul Arheologic Național – situl de la Bălăceanca, cod RAN 101760.04
4. Facultatea de Istorie, Universitatea din București – practica de specialitate și Ziua porților deschise la Glina-Bălăceanca

Muzeul Municipiului București – programul simpozionului cu rezultatele campaniei Glina-Bălăceanca 2025