Traseele București–Ilfov ar putea fi scurtate la metrou: ce s-a propus și ce nu s-a decis

O parte dintre autobuzele metropolitane care vin din Ilfov ar putea întoarce la primul nod important de metrou sau tramvai, în loc să continue spre zone mai centrale ale Capitalei. Ideea a fost prezentată de primarul general Ciprian Ciucu după întâlnirea din 2 septembrie cu primarii ilfoveni, în cadrul Adunării Generale a Asociaților pentru transportul public București–Ilfov.

Este, deocamdată, o propunere de reorganizare, nu o modificare aprobată a traseelor. Nu a fost publicată o listă a liniilor vizate, un calendar de aplicare sau o nouă formulă de finanțare. Pentru călători, programele și traseele comunicate în prezent de TPBI rămân reperele operative până la apariția unor acte sau anunțuri oficiale distincte.

Ce a propus primarul Capitalei după întâlnirea cu edilii ilfoveni

Potrivit relatărilor AGERPRES, Radio România Actualități și NordNews, discuția a avut trei direcții principale: reevaluarea traseelor regionale, renegocierea contribuțiilor la subvenție și reorganizarea structurii administrative a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov.

În privința traseelor, Ciprian Ciucu a susținut că unele linii venite din județ sunt prea lungi sau dublează servicii urbane. Soluția avansată este oprirea acestora la primul punct intermodal important, definit prin legătura cu metroul ori tramvaiul. O asemenea schimbare ar presupune transbordarea pasagerilor care ajung acum direct mai departe în București.

Primarul general a vorbit și despre raționalizarea curselor cu încărcare redusă. Nici pentru această componentă nu au fost prezentate public date pe fiecare linie, praguri de ocupare sau decizii adoptate.

Finanțarea ar urma să fie renegociată cu localitățile din Ilfov

AGERPRES consemnează afirmația primarului general potrivit căreia Bucureștiul acoperă în prezent aproximativ 90% din subvenția transportului care deservește localitățile ilfovene. Ciucu le-a cerut primarilor din județ să discute o contribuție mai mare, invocând presiunea asupra bugetului Capitalei.

Suma anuală prezentată după ședința din septembrie este de aproximativ 250 de milioane de lei. Un comunicat al Primăriei Municipiului București din februarie indica aproximativ 230 de milioane de lei, iar în ianuarie fusese vehiculată cifra de 150 de milioane de lei. Diferențele arată că aceste valori nu trebuie tratate ca un total unic și definitiv în lipsa unei note bugetare publice care să explice baza de calcul, perioada și serviciile incluse.

Negocierea nu echivalează cu schimbarea contribuțiilor. O nouă proporție ar trebui formalizată prin mecanismele decizionale și bugetare aplicabile membrilor asociației.

Reorganizarea TPBI, o a treia temă a discuției

Primarul general a cerut și reducerea structurii de posturi a asociației. AGERPRES notează că acesta a vorbit despre o organigramă ajunsă la 210 posturi, de la 60 inițial, cheltuieli anuale de circa 26 de milioane de lei și o datorie de aproximativ 11 milioane de lei către ANAF. Radio România Actualități a relatat, în schimb, despre 250 de angajați.

Cele două cifre nu sunt echivalente: o organigramă reprezintă numărul de posturi aprobate, nu dovedește automat câte sunt ocupate. În lipsa unui stat de funcții actualizat și a unei execuții bugetare publicate împreună cu propunerile, articolul păstrează valorile ca afirmații atribuite și semnalează diferența dintre relatări.

Ciucu a mai propus ca decizia privind organigrama să fie mutată de la Adunarea Generală către consiliul director și ca asociația să preia controlorii de la STB. Nici aceste idei nu sunt prezentate drept măsuri intrate în vigoare.

Poziția Ilfovului rămâne importantă pentru orice schimbare

După întâlnirea din 2 septembrie nu a fost identificată o poziție publică detaliată a Consiliului Județean Ilfov sau o sinteză comună semnată de primarii participanți. Într-o reacție din ianuarie, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, ceruse ca discuția despre transport să fie purtată cu date concrete, argumentând că numeroși locuitori ai județului lucrează și plătesc taxe în Capitală.

Această poziție anterioară nu poate fi tratată drept răspuns la propunerile din septembrie, dar arată divergența de perspectivă care trebuie lămurită în negociere. Bucureștiul pune accent pe costul suportat de bugetul municipal, în timp ce administrația județeană a invocat rolul mobilității metropolitane pentru forța de muncă și economia Capitalei.

Ce trebuie urmărit de călători

O eventuală reorganizare ar deveni relevantă practic numai după publicarea liniilor afectate, a noilor capete de traseu, a datelor de aplicare și a soluțiilor de transfer. Până atunci, formularea că autobuzele „se vor opri la metrou” ar transforma prematur o propunere într-o decizie.

Pentru locuitorii Ilfovului, punctele esențiale vor fi timpul total de călătorie, frecvența legăturilor de continuare, capacitatea stațiilor intermodale, accesibilitatea transferului și integrarea tarifară. Niciunul dintre aceste detalii nu a fost prezentat într-un plan public după ședința din 2 septembrie.

Surse

1. AGERPRES — propunerile prezentate după ședința AGA TPBI din 2 septembrie
2. Radio România Actualități, prin RADOR — sinteza declarațiilor despre trasee, finanțare și reorganizare
3. NordNews — implicațiile posibile ale scurtării traseelor pentru călătorii din Ilfov
4. Primăria Municipiului București — comunicatul din februarie despre costuri și reorganizarea transportului metropolitan
5. News.ro — poziția anterioară a președintelui CJ Ilfov privind finanțarea transportului metropolitan