Muzeul Uffizi din Florența, una dintre cele mai cunoscute și vizitatele muzeuri din Italia, a fost victima unui atac cibernetic recunoscut de instituție însă negat de către direcția muzeului. Atacatorii au extras coduri de acces, hărți interne și locațiile camerelor CCTV și a alarmelor, înainte de a trimite o cerere de răscumpărare pe telefonul personal al directorului, Simone Verde.
Conform ziarului Italian Corriere della Sera, atacul cibernetic a avut loc între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie, afectând nu doar Muzeul Uffizi, ci și locațiile sale separate de la Palazzo Pitti și Grădinile Boboli. Muzeul a clarificat ulterior că atacul cibernetic a avut loc pe 1 februarie.
Muzeul Uffizi a declarat că sistemele sale de securitate erau inaccesibile din exterior, contestând relatarea din Corriere della Sera. „Nu există nicio dovadă că hackerii dețineau hărți ale sistemelor de securitate”, a declarat instituția. De fapt, oricine trecea prin muzeu putea vedea unde se aflau camerele, așa cum se întâmpla în orice spațiu public.
Acțiunile atacatorilor par să fi fost construite treptat, prin sisteme interconectate, computere și telefoane. Au construit treptat o imagine detaliată a operațiunilor muzeului, înainte de a trimite o cerere de răscumpărare.
Cererea de răscumpărare a fost trimisă pe telefonul personal al direcției, cu o amenințare că va vinde datele pe dark web. Muzeul a declarat că nu au fost furate parole – absolut niciuna – deoarece sistemele de securitate sunt în întregime interne și cu circuit închis.
În ciuda controversei, Muzeul Uffizi rămâne deschis vizitatorilor, iar sistemul de bilete și zonele publice sunt în mare parte neafectate. Două etaje ale Palazzo Pitti găzduiesc în mod normal „Comoara Medici”, numită așa deoarece puternica familie de bancheri renascentiști își petrecea verile acolo.
Atacul cibernetic la Muzeul Uffizi a avut loc în timpul unei perioade de renovare, după care lucrările care erau deja în desfășurare au fost accelerate „atât înainte, cât și după atacul cibernetic”. Situarea sa „nu semăna deloc cu aceea de la Luvru”, a subliniat acesta, camerele analogice fiind înlocuite cu unele digitale, în urma recomandărilor făcute de poliție în 2024.
Cu toate acestea, instituția a fost criticată pentru faptul că nu a informat imediat despre incidentul cibernetic. „Obiectele valoroase mutate în seiful Băncii Italiei”, a declarat Muzeul Uffizi. De fapt, două etaje ale Palazzo Pitti au fost închise în mod permanent, iar obiecte valoroase au fost mutate într-un seif bancar pentru a fi păstrate în siguranță.
Instituția a atribuit ușile zidite parțial măsurilor de siguranță la incendiu. Timp de decenii nu a existat nicio certificare privind siguranța la incendiu, a subliniat acesta, iar abia cu două zile în urmă fusese transmisă o notificare de siguranță către pompieri.
„Alte uși au fost sigilate „pentru a preveni permeabilitatea excesivă a spațiilor clădirii istorice – structuri datând din anii 1500 – având în vedere schimbarea funcțiilor acestora și contextul internațional în evoluție”, a declarat Muzeul Uffizi. De fapt, ușile au fost sigilate pentru a preveni accesul non autorizat la zonele sensibile ale palatului.
De asemenea, instituția a reacționat la afirmațiile potrivit cărora intrușii ar fi furat întreaga arhivă fotografică digitală a Uffizi, o evidență a operelor de artă și documentelor acumulată de-a lungul deceniilor. „Serverul este intact, deoarece există o copie de rezervă”, a declarat Muzeul Uffizi. De fapt, serverul a fost scos din funcțiune pentru restaurarea backup-ului, care este acum finalizat și nu s-au pierdut date.
În ciuda controversei, Muzeul Uffizi rămâne deschis vizitatorilor, iar sistemul de bilete și zonele publice sunt în mare parte neafectate.
