Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni, cel mai aglomerat din România, se află în centrul unor controverse legate de modul în care este gestionat. Dezbaterile vizează atât calitatea serviciilor oferite pasagerilor, cât și deciziile manageriale ale Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care administrează infrastructura aeroportuară a Capitalei.
Aeroportul Otopeni a procesat aproape 16 milioane de pasageri în 2024, cu 32% peste capacitatea pentru care a fost proiectat inițial. Această suprasolicitare a infrastructurii se reflectă în condițiile pe care le întâmpină călătorii, mai ales în perioadele de vârf, și alimentează nemulțumirile publice față de ritmul investițiilor și calitatea managementului.
Printre subiectele controversate se numără ritmul lent al modernizărilor, deciziile privind listarea la Bursa de Valori București — care ar impune transparență totală și management bazat pe performanță —, precum și modul de alocare a contractelor și structura de conducere a companiei. Un nou terminal, care ar trebui să decongesteze infrastructura existentă, nu este programat să fie finalizat mai devreme de 2031.
Autoritățile au anunțat mai multe proiecte de investiții, inclusiv un studiu de fezabilitate pentru un tunel sub DN1, în valoare de 648.000 de lei. Fondul Proprietatea, acționar cu aproximativ 20% din capitalul CNAB, a susținut public listarea companiei la bursă, dar a rămas în minoritate față de pachetul majoritar de 80% controlat prin Ministerul Transporturilor.
CNAB a înregistrat în 2024 un profit net de aproape 120 de milioane de euro la o cifră de afaceri de 270 de milioane de euro, ceea ce face din aeroportul Otopeni unul dintre cele mai profitabile active ale statului român.
🎯 Quiz-uri recomandate pentru tine
Descoperă răspunsuri personalizate în 2-3 minute:
