Jilava: Trecutul istoric din comuna Jilava

Comuna Jilava este o localitate situată în județul Ilfov, având o istorie bogată și tumultoasă, care se întinde pe parcursul a peste 2000 de ani.

Descoperirile arheologice au scos la iveală vestigii ce atestă existența unei așezări umane încă din Epoca Bronzului.

Vestigii din cultura Gulmenița B găsite pe teritoriu comunei Jilava

Descoperirile arheologice din 1929 au evidențiat prezența unei locuințe umane în zonă cu peste 2000 de ani înainte de era noastră, apartenența la cultura Gumelnița B fiind confirmată prin vestigiile descoperite.

Mormintele descoperite din perioadele sec III-IV și secolul al XI-lea au adăugat și ele povestea locuirii antice a zonei, oferind indicii despre comunitățile dace libere, sarmațiene și pecenegi.

Primele atestări documentare ale satului Jilava datează din secolul al XVIII-lea.

Satul a fost inițial situat pe malurile râului Sabar, dar a fost mutat pe locul actual după o inundație devastatoare.

Populația era formată din țărani care se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor.

Existența așezării Jilava datează din iunie 1716

Primul document cunoscut care atestă existența Jilavei datează din iunie 1716, iar satul pare să fi luat ființă în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

Inițial, satele Jilava și Mierlari erau situate pe malurile Sabarului, iar tradiția spune că inundarea satului de către apele Sabarului a determinat mutarea locuitorilor pe terenuri mai înalte, eveniment care ar fi avut loc în secolul al XIX-lea.

Comuna Jilava a fost formată prin contopirea celor trei sate – Jilava, Mierlari și Odăile – în urma adoptării Legii pentru organizarea comunelor rurale și urbane în 1864.

În perioada aceea, comuna era alcătuită dintr-un număr considerabil de locuințe, biserici și avea o populație semnificativă.

Secolul al XIX-lea pentru comuna Jilava

Răscoalele din 1888 și 1907 au fost momente semnificative în istoria comunei Jilava, unde locuitorii au protestat împotriva condițiilor grele de viață și a lipsurilor economice.

În acele vremuri, țăranii din Jilava s-au ridicat împotriva stăpânirii opresive și a sistemului feudal care îi împovăra cu sarcini grele și injuste.

Sub conducerea învățătorului Dimitrie Manolescu, în 1888 locuitorii au luat măsuri de protest, alungând primarul și consilierii și ocupând primăria în semn de dezaprobare față de nedreptățile suferite.

Aceste răscoale au reprezentat un punct de cotitură în conștientizarea nevoilor sociale și economice ale comunității din comuna Jilava și au determinat o mai mare implicare a locuitorilor în lupta pentru drepturile lor.

Cu toate că reprimarea acestor revolte a fost brutală, aceste evenimente au contribuit la consolidarea spiritului comunitar și la conștientizarea nevoii de schimbare și reformă.

În ciuda provocărilor și tulburărilor din acele vremuri, secolul al XIX-lea a adus și o creștere economică semnificativă în comuna Jilava.

Apariția unor mori, cârciumi și a unei bănci populare a stimulat dezvoltarea economică și a oferit noi oportunități pentru locuitorii localității.

Morile au asigurat procesarea cerealelor și producția de făină, cârciumile au servit drept locuri de întâlnire și schimb de informații, în timp ce banca populară a facilitat accesul la credite și servicii financiare pentru localnici.

În 1908, comuna Jilava a fost extinsă prin includerea satelor Belu și Progresu, consolidând astfel comunitatea și extinzând resursele și oportunitățile pentru locuitorii săi.

Această extindere a adus noi familii și resurse în comunitate, contribuind la diversificarea activităților economice și la creșterea calității vieții pentru locuitorii din comuna Jilava.

Comuna Jilava în interbelic

În perioada interbelică, comuna Jilava a cunoscut o dezvoltare economică și socială semnificativă.

Agricultura și creșterea animalelor au devenit activități importante pentru locuitori, iar industria și-au făcut simțită prezența cu apariția primelor unități industriale.

Reformele agrare și modernizarea infrastructurii au marcat acestă perioadă.

Al Doilea Război Mondial a adus noi încercări pentru locuitorii Jilavei, care au fost afectați de ocupația militară și de violențele războiului.

Masacrul de la Închisoarea Militară Jilava(Fortul 13 Jilava) din noiembrie 1940 și evenimentele tragice din timpul rebeliunii legionare din 1941 au lăsat cicatrici adânci în memoria localității.

Cum a arătat comuna Jilava în perioada comunistă

Perioada comunistă a adus schimbări semnificative în viața și peisajul comunei Jilava.

Sub conducerea guvernului comunist condus de Petru Groza, au fost implementate reforme radicale în domeniul agricol și industrial, transformând comuna într-un centru important al economiei socialiste.

La 23 martie 1945, a avut loc adoptarea unei noi reforme agrare, care a avut un impact major asupra proprietății funciare în comuna Jilava.

În cadrul acestei reforme, au fost expropriate 356 de hectare de teren și redistribuite către 584 de persoane, inclusiv văduve de război, invalizi de război și locuitori fără pământ, cu scopul de a promova egalitatea socială și de a îmbunătăți situația economică a celor defavorizați.

În anul 1949, a început procesul de colectivizare a agriculturii în comuna Jilava. Terenurile aparținând marilor proprietari au fost preluate de stat și administrate de Gospodăria Agricolă de Stat „30 Decembrie”, în conformitate cu principiile ideologiei comuniste de colectivizare și planificare centralizată.

Pe lângă reformele agrare, perioada comunistă a adus și o intensificare a industrializării în comuna Jilava.

Au fost înființate și extinse unități economice importante, precum Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc Jilava, Întreprinderea de Bunuri de Consum de Cauciuc Jilava, Tăbăcăria Minerală Jilava și altele.

Aceste unități industriale au oferit locuri de muncă noi pentru locuitorii comunei și au contribuit la diversificarea economiei locale.

În paralel cu dezvoltarea industrială, infrastructura comunei Jilava a fost modernizată și extinsă. Au fost realizate lucrări de electrificare, asfaltare și pietruire a străzilor, facilitând accesul la transport și servicii pentru locuitori.

De asemenea, s-a acordat o atenție sporită sectorului sănătății și educației, contribuind la îmbunătățirea calității vieții în comunitate.

Din punct de vedere administrativ, comuna Jilava a suferit și ea schimbări semnificative în perioada comunistă.

A fost inclusă în raionul N. Bălcescu al orașului regional București în 1950, iar ulterior, în 1968, a devenit comună suburbană a municipiului București.

În anul 1981, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, iar în 1998, a devenit parte din județul Ilfov.

În ansamblu, perioada comunistă a reprezentat o perioadă de transformare și modernizare pentru comuna Jilava, care și-a schimbat profund aspectul și structura economică în conformitate cu ideologiile și politicile impuse de regimul comunist.

Pușcăria Jilava în comunism un capitol aparte pentru comună

În perioada comunistă, în special în anii de după venirea la putere a regimului comunist în România în 1947, închisoarea Jilava a cunoscut o intensificare a folosirii sale ca loc de detenție și tortură pentru cei considerați a fi dușmani ai regimului.

Această instituție, care avea deja o istorie îndelungată ca închisoare, a devenit un simbol al represiunii politice și a atrocităților comise de regimul comunist împotriva opoziției politice și a celor considerați a fi divergenți ideologici.

Mulți dintre acești deținuți au fost supuși la condiții de detenție extreme, tortură fizică și psihologică, precum și execuții sumare.

Personalități precum Corneliu Coposu, Ion Antonescu, Arnăuțoiu Toma sau Paul Goma au fost încarcerați la Jilava.

În ansamblu, închisoarea Jilava a fost un simbol al represiunii și violenței regimului comunist în România, unde s-au petrecut multe atrocități și abuzuri împotriva drepturilor omului.

Memorialul Jilava, construit după 1989, comemorează suferința deținuților politici din perioada comunistă.

Concluzie

Comuna Jilava reprezintă un microcosmos al istoriei și schimbărilor din România, reflectând evoluția și transformările societății de-a lungul timpului, de la perioadele antice și medievale până la perioada modernă și contemporană.

Comuna Jilava a parcurs un drum lung de la o așezare rurală modestă la o localitate dinamică situată în inima județului Ilfov. Viitorul localității Jilava depinde de capacitatea comunității locale de a gestiona eficient provocările și de a valorifica oportunitățile existente.

Jilava are potențialul de a deveni o comună prosperă, cu o economie vibrantă, un mediu curat și o viață culturală bogată. Acest lucru se poate realiza prin colaborarea dintre administrația locală, locuitori și mediul de afaceri.